Independența greșit înțeleasă…

”Le puteți face pe toate, nu-i nevoie de nimeni altcineva în viața voastră, bărbații nu-s pentru femei și câte și mai câte...”, sfaturi peste sfaturi, pe care le tot auzim de la fel și fel de feministe care încearcă să ne inducă ideea că nu-i nevoie de vreun bărbat în viața noastră, a femeilor, căci noi putem să le facem pe toate dacă vrem. Feminismul Ei nu zău? Da, propria persoană trebuie să fie mai presus de oricine și orice. E unul dintre principiile pe care [ ... Read more › ]

De nu v-aș cunoaște, chiar v-aș crede, la cât de ușor vă jucați cu vorbele prin online, pfff!

Umblă liber un fel de specimen masculin bazat pe multă siropoșenie online, ci o doză imensă de porcism în offline. E acel gen de bărbat care le arată cu degetul pe anumite dudui, siderat [ ... Read more › ]

Până să ajung pe canapeaua ei…

Până să ajung pe canapeaua ei, n-aveam nici cea mai vagă idee de cât de vulnerabilă pot fi. Invincibilă, de neclintit și de neoprit. Așa-mi descriam, pe alocuri, existența, de fiecare dată [ ... Read more › ]

Cealaltă femeie

Se nasc întrebări. Povești neștiute ascunse sub chipuri fericite. Ai auzit, poate. Ai căutat-o. Ba chiar ți-ai dat peste degete atunci când ai încercat să o apelezi, dar n-ai avut curaj. De [ ... Read more › ]

Timpul e singurul element pe care nici cel mai bogat om nu-l poate cumpăra. Are o singură măsură și curge…

Mi-am căutat busola. La ce mi-ar fi de folos dacă nu m-am rătăcit? Sau m-oi fi rătăcit, oare, printre- atâtea trupuri cu gesturi mecanice? Nici eu nu mai găsesc răspunsul potrivit la [ ... Read more › ]

Plec departe…

- Definește ”departe”. - N-aș putea... - Și-atunci, pleci așa, fără să știi unde? - Da, departe. Atâta știu. - Păi cum? - Așa... aș putea spune că-n lumea mea. Dar eu [ ... Read more › ]

Tu îți mai aduci aminte?

M-am trezit c-un soi de nostalgie a copilăriei. Fix aia în care n-aveam în grijă decât cum să o amăgesc pe mama pe la ora 21 seara, când ieșea pe fereastră și striga cu ton apăsat [ ... Read more › ]

Nu-ți cer nimic. Am încetat în clipa în care (…) ai ezitat. Și-am tot căutat…

Fugim spre depărtări necunoscute. Ne-avântăm în certe incertitudini doar  de suflete hoinare cunoscute. Irosim emoții pe speranțe spulberate. Aruncăm vorbe-n vânt, fără să ne dăm seama [ ... Read more › ]

”La mine a fost groaznic!”

”Frumoasă? Uită-te la mine și spune-mi sincer, îți par frumoasă? Nu-ncepe să spui că da pentru că am și eu oglindă. Și să știi că o evit des, în ultima vreme”, a-nceput să mi se [ ... Read more › ]

Eu mă opresc. Nu mai zic nimic. Las timpul să vorbească pentru fapte ce încă se lasă așteptate…

Am să te-aștept... îmi spun mereu în gândul amărât de-atâta încordare. Am să te-aștept cu-aceeași ardoare cu care mi-am zis c-am să te uit. Că n-am să te fac să mă regreți doar [ ... Read more › ]

Suntem niște scârbe

Jungla orașului îmi confirmă aproape zilnic ceea ce mă-mpotrivesc a crede de ani. Suntem niște scârbe. Noi, ca oameni, în general. Mai puțin prin preajma sărbătorilor, atunci când ne luăm [ ... Read more › ]